Echipamentele periferice ale unui calculator

Echipamentele periferice ale unui calculator

Pentru a elabora un calculator, e necesar ca cifrele binare O şi l să fie reprezentate prin valorile unor mărimi fizice (de exemplu, presiune, temperatură, tensiune sau curent elec­tric, flux luminos etc.). în funcţie de mărimile fizice utilizate, deosebim dispozitive de calcul mecanice, hidraulice, electronice, optice etc.

în calculatoarele moderne, cifrele binare sânt reprezentate prin niveluri de tensiune. Cifra binară O este reprezentată prin tensiune joasă (O volţi), iar cifra binară l - prin tensiune înaltă (2,5 volţi). Operaţiile de prelucrare a fiecărei cifre din componenţa şirurilor binare se realizează cu ajutorul unor circuite electronice specializate care au dimensiuni de ordinul micronilor (a mia parte dintr-un milimetru).

Schema funcţională a calculatorului numeric este prezentată m figura 1.5. Conform acestei scheme, un calculator conţine următoarele unităţi funcţionale: procesorul, memo­ria şi dispozitivele de intrare-ieşire.

Procesorul este destinat efectuării operaţiilor aritmetice şi logice: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, compararea numerelor etc. Evident, operaţiile respective se efectuează în sistemul binar de numeraţie.

Pentru a rezolva o problemă, procesorul trebuie să cunoască în fiecare moment atât operaţia pe care urmează să o execute, cât şi datele care participă la operaţie. Aceste informaţii sânt comunicate procesorului prin intermediul instrucţiunilor.

Instrucţiunea calculatorului reprezintă un şir de cifre binare prin care procesorului i se indică operaţia de executat şi amplasamentul (locul) operan­zilor.

Capacitatea de prelucrare a unui procesor se exprimă prin viteza acestuia - numărul de instrucţiuni executate într-o secundă

Memoria internă este prevăzută pentru păstrarea datelor şi a instrucţiunilor care indică secvenţa calculelor.

Dispozitivele de intrare asigură introducerea informaţiei în calculator, în procesul introducerii, informaţia reprezentată în forme accesibile omului (texte, imagini, sunete etc.) este transformată în secvenţe de cifre binare. Dispozitivele de intrare frecvent utilizate sînt:

- tastatura;

- şoricelul (din englezul mouse)\

- scanerul (cititorul) de imagini;

- camerele digitale de luat vederi;

- cartelele (plăcile) de digitizare a sunetului etc.

Dispozitivele de ieşire asigură extragerea informaţiei din calculator, în procesul extragerii, informaţia este transformată din formă binară în forme accesibile omului. Principalele dispozitive de ieşire sânt:

- vizualizatorul;

- imprimanta;

- desenatorul;

- generatoarele de sunet etc.

Unităţile de intrare-ieşire şi memoriile externe sânt numite echipamente periferice. Această denumire evidenţiază rolul central al procesorului şi al memoriei interne în executarea automată a programului.

Purtatori de informatie

Purtatori de informatie

Informaţia despre obiectele şi evenimentele din lumea în care trăim poate fi reprezentată în diferite forme:

- texte scrise sau tipărite;

- sunete (cuvinte, cântece, melodii);

- imagini statice (desene, fotografii, tablouri);

- imagini dinamice (filme cu desene animate, filme de cinema sau video).

 Obiectul material folosit pentru păstrarea, transmiterea sau prelucrarea informaţiei se numeşte purtător de informaţie.

Deosebim purtători statici şi purtători dinamici de informaţie.

Purtătorii statici se utilizează pentru păstrarea informaţiei. Primii purtători statici folosiţi de omenire au fost pietrele, plăcile de lut ars, papirusul. Un alt purtător static de informaţie este hârtia. Informaţia înregistrată pe hârtie în formă de manuscrise, desene sau texte tipărite poate fi păstrată un timp foarte îndelungat, în calculatoare, ca purtători statici se utilizează:

- hârtia pentru imprimantele mecanice, cu jet de cerneală, laser etc.;

- straturile active ale benzilor şi discurilor magnetice;

- straturile reflectorizante ale discurilor optice etc.

Purtătorii dinamici se utilizează pentru transmiterea informaţiei, în calitate de purtători dinamici tehnica actuală foloseşte:

- unde acustice în gaze (aer) sau lichide (apă);

- tensiuni şi curenţi electrici;

- unde electromagnetice etc.

Orice sistem tehnic utilizează acei purtători de informaţie, care-i asigură o realizare cât mai bună a funcţiilor pentru care a fost conceput. Reţelele telefonice utilizează curenţi electrici, radioul şi televiziunea-unde electromagnetice. Calculatoarele moderne utilizează curenţi electrici, hârtie, benzi, discuri şi cartele magnetice, discuri optice.