Interfete grafice

Una din funcţiile principale ale sistemului de operare este asigurarea utilizatorului cu mijloace simple şi eficiente de comunicare cu sistemul de calcul. Specialiştii care lucrau cu calculatoarele din prima şi a doua generaţie comunicau cu ele prin intermediul numerelor binare, octale sau hexazecimale. Generaţiile ulterioare de calculatoare permit comunicarea prin intermediul unor comenzi citite de pe cartelele perforate sau introduse de la tastatură.

 Totalitatea mijloacelor prin care utilizatorul poate comunica cu un sistem de calcul se numeşte interfaţă om-maşină.

Primele interfeţe om-maşină se bazau pe folosirea unor linii de text care, de obicei, conţineau o singură comandă de tipul COPIE, SCRIE, CITEŞTE etc. Răspunsurile calculatorului, de asemenea, ocupau câteva linii de text tipărite la maşina electrică de scris sau afişate pe ecran.

 Interfeţele bazate pe utilizarea comenzilor introduse de la tastatură se numesc interfeţe cu linie de comandă.

Întrucât oamenii recunosc reprezentările grafice mai repede decât citesc cuvintele şi numerele lungi, specialiştii în informatică au elaborat interfeţe om-maşină bazate pe utilizarea diferitelor imagini, numite obiecte grafice. Sistemul de operare Windows interpretează ecranul vizualizatorului drept o suprafaţă a unei mese de lucru pe care se pot afla următoarele obiecte grafice:

pictograme (icon) - mici desene sau figuri însoţite de un text scurt care seamănă cu obiectele pe care le reprezintă;

ferestre (windows) - cadre dreptunghiulare în interiorul cărora se afişează anumite informaţii. Există cinci tipuri de ferestre: ferestre de aplicaţie, ferestre de dialog, ferestre de navigare, ferestre de explorare şi ferestre de document;

cursorul şoricelului - un simbol special, de obicei în formă de săgeată, utilizat pentru indicarea obiectelor de pe suprafaţa de lucru;

bara de lucrări (taskbar) - un dreptunghi în partea de jos a ecranului ce conţine butonul Start. Acesta permite lansarea rapidă în execuţie a unor programe şi deschiderea documentelor utilizate recent. Bara de lucrări conţine, de asemenea, câte un buton pentru fiecare aplicaţie lansată în execuţie;

meniuri - liste de opţiuni (comenzi) pe care utilizatorul le poate activa.

Prin urmare, fiecare obiect grafic are o denumire care ne permite să nu-1 confundăm cu alte obiecte şi să ne formăm o impresie despre proprietăţile lui. De asemenea, orice obiect grafic se caracterizează prin operaţiile (acţiunile) care pot fi efectuate asupra sau cu ajutorul lui.

Selectarea şi mutarea obiectelor de pe suprafaţa de lucru, activarea comenzilor din meniuri, alte operaţii similare se execută cu ajutorul unui dispozitiv dedicat de intrare -şoricelul. Acesta are două butoane de comandă şi este proiectat pentru a fi deplasat pe masă, în apropierea tastaturii. Când şoricelul se mişcă, circuitele electronice transmit procesorului semnale care deplasează cursorul de pe ecran. Tehnicile de lucru cu şoricelul sânt:

clic-stânga - apăsarea şi apoi eliberarea butonului stâng;

clic-dreapta - apăsarea şi apoi eliberarea butonului drept;

dublu-clic - două clicuri care se succed la un interval foarte mic de timp;

glisare (în engleză drag) - deplasarea şoricelului cu un buton ţinut apăsat;

trage-şi-lasă (în engleză drag and drop) - poziţionarea cursorului pe un obiect, glisarea lui până într-o anumită poziţie şi eliberarea butonului respectiv.

De exemplu, pentru a afişa pe ecran meniul Start se execută clic-stânga pe butonul respectiv din bara de lucrări. Dezactivarea meniului se face printr-un clic-stânga undeva în exteriorul lui.

Ferestrele de navigare

Ferestrele de navigare

În calculatoarele modeme programele şi informaţia supusă prelucrării se păstrează pe suporturi de memorie externă: benzi şi discuri magnetice, discuri optice etc. întrucît un calculator poate avea mai multe unităţi de memorie externă, fiecare din ele are o denumire individuală :

A : - prima unitate de disc flexibil;

B : - a doua unitate de disc flexibil (poate să lipsească);

C : - unitatea de disc rapid;

D : - discul optic sau altă unitate de disc rapid etc.

Evident, un disc poate conţine diverse tipuri de informaţie: programe, texte, desene, secvenţe sonore, filme video etc. Pentru a găsi mai uşor informaţia necesară, sistemele de operare păstrează datele în formă de fişiere.

 Numim fişier o colecţie organizată de date care ocupă un anumit spaţiu pe disc sau pe un alt suport de memorie externă.

De obicei, fişierele se creează cu ajutorul programelor de aplicaţii. Pictograma care simbolizează un fişier este preluată de la programul care 1-a creat. La execuţia unui dublu-clic pe pictograma unui fişier, aplicaţia respectivă este lansată în execuţie.

În momentul creării, fiecărui fişier i se atribuie în mod obligatoriu un nume. Acesta poate să conţină până la 255 de caractere imprimabile. Nu se permite folosirea caracterelor \, /,:,*, ?, ", <, >, |. De exemplu, la lecţiile precedente, cu ajutorul aplicaţiei Hotepad au fost create fişierele Peripeţiile Alicei, Şi dacă, Patria, Glossă etc. Fiecare aplicaţie adaugă la numele fişierului creat de ea o extensiune - un sufix format din trei litere precedate de un punct. De exemplu, aplicaţia Notepad atribuie fişierelor create extensiunea .txt (text), iar aplicaţia Paint - extensiunea .bmp (bitmap - hartă din biţi). Anume extensiunea indică legătura dintre fişier şi programul care 1-a creat.

Unităţile de memorie externă şi fişierele de pe discurile respective pot fi vizualizate cu ajutorul ferestrelor de navigare sau ferestrelor de explorare.

Ferestrele de navigare afişează conţinutul unei componente a sistemului de calcul.

Sub bara de meniuri a unei ferestre de navigare se află bara de instrumente care conţine o listă derulată şi un şir de butoane. Butoanele permit accesarea rapidă a unor comenzi din meniurile ferestrei. Dacă cursorul şoricelului întârzie câteva secunde asupra unui buton din bara de instrumente, sistemul de asistenţă va afişa denumirea butonului.

In partea de jos a ferestrei de navigare se află linia de stare, în această zonă se afişează informaţii despre obiectele selectate.

La activarea comenzii File, Open sau la execuţia unui dublu-clic pe pictograma unei unităţi de memorie externă se va deschide o altă fereastră de navigare în care va fi afişat conţinutul discului respectiv. Un disc optic sau un disc magnetic poate conţine mii de fişiere. Pentru a găsi mai uşor informaţia necesară, sistemul de operare permite gruparea fişierelor în dosare.

 l Numim dosar o colecţie organizată de obiecte care are un nume.

De obicei, dosarele se creează cu ajutorul comenzilor New, Folder din meniurile derulate sau meniurile contextuale. Evident, în momentul creării, fiecărui dosar i se atribuie în mod obligatoriu un nume.

Sistem de asistenta. Asitent system

Sistemul de asistenta

Sistemele de operare şi programele de aplicaţii ale calculatoarelor modeme conţin mii de obiecte: ferestre, meniuri, butoane, pictograme etc. Evident, este practic imposibil să memorezi destinaţia şi modul de utilizare a fiecărui obiect. Pentru a simplifica comunicarea om-maşină, aplicaţiile frecvent utilizate conţin în mod obligatoriu sisteme de asistenţă.

Un sistem de asistenţă este format din:

1) manualul de asistenţă, care conţine descrierea şi modul de utilizare a tuturor obiectelor im aplicaţia respectivă;

2) programul de asistenţă, care facilitează accesul la informaţiile din manual.

Manualul de asistenţă include textul propriu-zis, cuprinsul şi un index. Indexul

reprezintă o listă alfabetică a celor mai importanţi termeni din manual, cu indicaţia paginilor unde pot fi găsite. Evident, conţinutul manualului de asistenţă este specific pentru fiecare aplicaţie, în schimb, modul de utilizare a programului de asistenţă este identic în toate aplicaţiile şi sistemul de operare în ansamblu. Acest program permite utilizatorului să folosească orice manual de asistenţă în trei moduri:

a) parcurgerea cuprinsului şi deschiderea manualului la pagina cu subiectul dorit;

b) parcurgerea indexului şi deschiderea manualului exact la pagina unde se explică termenul respectiv;

c) căutarea unui cuvânt sau a unei combinaţii de cuvinte în tot textul manualului.

Accesul la programul de asistenţă este posibil ori de câte ori apare butonul de meniu Help După cum se vede, fereastra programului de asistenţă are trei pagini: Contents (Cuprins), Index (Index) şi Find (Caută).

Pagina Contents (Cuprins) conţine denumirile capitolelor din manualul de asistenţă. Fiecare capitol este prezentat de o carte care poate fi "închisă" sau "deschisă" printr-un dublu-clic pe pictograma respectivă. Paginile manualului sânt simbolizate prin pictograme ce conţin semnul "?". Pentru a vizualiza o pagină, se execută dublu-clic pe pictograma dorită (% 2.18). Pentru a parcurge indexul mai repede, utilizatorul poate introduce în caseta de text primele litere ale termenului căutat. Activarea oricărui element al indexului provoacă afişarea paginii respective din manualul de asistenţă.

Pagina Find (Caută) permite căutarea unui cuvânt sau a unei combinaţii de cuvinte în tot textul manualului de asistenţă. Caseta de text şi lista asociată de pe această pagină asigură selectarea rapidă a cuvintelor semnificative care pot fi întâlnite în manualul de asistenţă. Paginile ce conţin cuvintele selectate de utilizator pot fi afişate activând elementele necesare din lista de subiecte propuse.