Ferestrele de navigare

Ferestrele de navigare

În calculatoarele modeme programele şi informaţia supusă prelucrării se păstrează pe suporturi de memorie externă: benzi şi discuri magnetice, discuri optice etc. întrucît un calculator poate avea mai multe unităţi de memorie externă, fiecare din ele are o denumire individuală :

A : - prima unitate de disc flexibil;

B : - a doua unitate de disc flexibil (poate să lipsească);

C : - unitatea de disc rapid;

D : - discul optic sau altă unitate de disc rapid etc.

Evident, un disc poate conţine diverse tipuri de informaţie: programe, texte, desene, secvenţe sonore, filme video etc. Pentru a găsi mai uşor informaţia necesară, sistemele de operare păstrează datele în formă de fişiere.

 Numim fişier o colecţie organizată de date care ocupă un anumit spaţiu pe disc sau pe un alt suport de memorie externă.

De obicei, fişierele se creează cu ajutorul programelor de aplicaţii. Pictograma care simbolizează un fişier este preluată de la programul care 1-a creat. La execuţia unui dublu-clic pe pictograma unui fişier, aplicaţia respectivă este lansată în execuţie.

În momentul creării, fiecărui fişier i se atribuie în mod obligatoriu un nume. Acesta poate să conţină până la 255 de caractere imprimabile. Nu se permite folosirea caracterelor \, /,:,*, ?, ", <, >, |. De exemplu, la lecţiile precedente, cu ajutorul aplicaţiei Hotepad au fost create fişierele Peripeţiile Alicei, Şi dacă, Patria, Glossă etc. Fiecare aplicaţie adaugă la numele fişierului creat de ea o extensiune - un sufix format din trei litere precedate de un punct. De exemplu, aplicaţia Notepad atribuie fişierelor create extensiunea .txt (text), iar aplicaţia Paint - extensiunea .bmp (bitmap - hartă din biţi). Anume extensiunea indică legătura dintre fişier şi programul care 1-a creat.

Unităţile de memorie externă şi fişierele de pe discurile respective pot fi vizualizate cu ajutorul ferestrelor de navigare sau ferestrelor de explorare.

Ferestrele de navigare afişează conţinutul unei componente a sistemului de calcul.

Sub bara de meniuri a unei ferestre de navigare se află bara de instrumente care conţine o listă derulată şi un şir de butoane. Butoanele permit accesarea rapidă a unor comenzi din meniurile ferestrei. Dacă cursorul şoricelului întârzie câteva secunde asupra unui buton din bara de instrumente, sistemul de asistenţă va afişa denumirea butonului.

In partea de jos a ferestrei de navigare se află linia de stare, în această zonă se afişează informaţii despre obiectele selectate.

La activarea comenzii File, Open sau la execuţia unui dublu-clic pe pictograma unei unităţi de memorie externă se va deschide o altă fereastră de navigare în care va fi afişat conţinutul discului respectiv. Un disc optic sau un disc magnetic poate conţine mii de fişiere. Pentru a găsi mai uşor informaţia necesară, sistemul de operare permite gruparea fişierelor în dosare.

 l Numim dosar o colecţie organizată de obiecte care are un nume.

De obicei, dosarele se creează cu ajutorul comenzilor New, Folder din meniurile derulate sau meniurile contextuale. Evident, în momentul creării, fiecărui dosar i se atribuie în mod obligatoriu un nume.

Sistem de asistenta. Asitent system

Sistemul de asistenta

Sistemele de operare şi programele de aplicaţii ale calculatoarelor modeme conţin mii de obiecte: ferestre, meniuri, butoane, pictograme etc. Evident, este practic imposibil să memorezi destinaţia şi modul de utilizare a fiecărui obiect. Pentru a simplifica comunicarea om-maşină, aplicaţiile frecvent utilizate conţin în mod obligatoriu sisteme de asistenţă.

Un sistem de asistenţă este format din:

1) manualul de asistenţă, care conţine descrierea şi modul de utilizare a tuturor obiectelor im aplicaţia respectivă;

2) programul de asistenţă, care facilitează accesul la informaţiile din manual.

Manualul de asistenţă include textul propriu-zis, cuprinsul şi un index. Indexul

reprezintă o listă alfabetică a celor mai importanţi termeni din manual, cu indicaţia paginilor unde pot fi găsite. Evident, conţinutul manualului de asistenţă este specific pentru fiecare aplicaţie, în schimb, modul de utilizare a programului de asistenţă este identic în toate aplicaţiile şi sistemul de operare în ansamblu. Acest program permite utilizatorului să folosească orice manual de asistenţă în trei moduri:

a) parcurgerea cuprinsului şi deschiderea manualului la pagina cu subiectul dorit;

b) parcurgerea indexului şi deschiderea manualului exact la pagina unde se explică termenul respectiv;

c) căutarea unui cuvânt sau a unei combinaţii de cuvinte în tot textul manualului.

Accesul la programul de asistenţă este posibil ori de câte ori apare butonul de meniu Help După cum se vede, fereastra programului de asistenţă are trei pagini: Contents (Cuprins), Index (Index) şi Find (Caută).

Pagina Contents (Cuprins) conţine denumirile capitolelor din manualul de asistenţă. Fiecare capitol este prezentat de o carte care poate fi "închisă" sau "deschisă" printr-un dublu-clic pe pictograma respectivă. Paginile manualului sânt simbolizate prin pictograme ce conţin semnul "?". Pentru a vizualiza o pagină, se execută dublu-clic pe pictograma dorită (% 2.18). Pentru a parcurge indexul mai repede, utilizatorul poate introduce în caseta de text primele litere ale termenului căutat. Activarea oricărui element al indexului provoacă afişarea paginii respective din manualul de asistenţă.

Pagina Find (Caută) permite căutarea unui cuvânt sau a unei combinaţii de cuvinte în tot textul manualului de asistenţă. Caseta de text şi lista asociată de pe această pagină asigură selectarea rapidă a cuvintelor semnificative care pot fi întâlnite în manualul de asistenţă. Paginile ce conţin cuvintele selectate de utilizator pot fi afişate activând elementele necesare din lista de subiecte propuse.

Tipuri de calculatoare. Types of computers

Clasificarea calculatoarelor

Caracteristica generală a unui calculator include următoarele date:

- viteza de operare;

- capacitatea memoriei interne;

- componenţa şi capacitatea unităţilor de memorie externă;

-                     componenţa echipamentelor de intrare-ieşire;

- parametrii de masă şi gabarit;

- costul. în funcţie de aceste date, calculatoarele moderne se clasifică în 4 categorii:

- supercalculatoare;

- calculatoare mari (microcalculatoare);

- minicalculatoare;

- microcalculatoare.

Supercalculatoarele pot executa peste IO¹³ (10 bilioane) de operaţii pe secundă şi costă «ne de milioane de dolari. Cercetări şi proiectări în industria supercalculatoarelor se realizează ii S.U.A. şi Japonia. Supercalculatoarele se utilizează în prelucrări extrem de complexe ale (artelor în aeronautică, fizica nucleară, astronautică, seismologie, prognoza vremii etc.

Calculatoarele mari pot executa IO¹² (l bilion) de operaţii pe secundă, costul lor fiind At câteva milioane de dolari. De regulă, calculatoarele mari includ zeci de unităţi de discuri tice şi imprimante, sute de console (consola este formată dintr-un vizualizator, o şi, uneori, o imprimantă), aflate la diferite distante. Aceste calculatoare se utilizează in cadrul unor mari centre de calcul şi funcţionează în regim non-stop. Minicalculatoarele pot executa sute de milioane de operaţii pe secundă, iar preţul lor nu depăşeşte 200 mii de dolari. Echipamentele periferice ale unui minicalculator includ câteva discuri magnetice, una sau două imprimante, mai multe console. Minicalculatoarele sânt mai uşor de utilizat decât calculatoarele mari şi se aplică în proiectarea asistată de calculator, în automatizări industriale, în prelucrarea datelor în experimentele ştiinţifice etc.

Microcalculatoarele, denumite şi calculatoare personale, sânt realizate la preţuri scăzute - între 100 şi 15000 de dolari şi asigură o viteză de calcul de ordinul milioanelor de operaţii pe secundă. De obicei, echipamentele periferice ale unui microcalculator includ vizualizatorul, tastatura, o unitate de disc rigid, una sau două unităţi de disc flexibil şi o imprimantă. Corporaţii care produc microcalculatoare există în foarte multe ţări, însă lideri mondiali, unanim recunoscuţi, sânt firmele IBM, Hewlet Packard, Apple, Olivetti etc.

în funcţie de tipul componentelor electronice, deosebim generaţii de calculatoare. Astfel, prima generaţie cuprinde calculatoarele cu tuburi electronice, iar generaţia a doua - calculatoarele cu tranzistoare. Generaţia a treia include calculatoarele care au la bază circuite integrate. Un circuit integrat conţine într-o singură capsulă mai multe tranzistoare.

Pe măsura progresului tehnologic, numărul tranzistoarelor într-o capsulă a crescut până la un milion, ajungându-se astfel la circuite integrate pe scară largă şi foarte largă. Calculatoarele moderne sânt realizate cu astfel de circuite şi fac parte din generaţia a patra.

Echipamentele periferice ale unui calculator

Echipamentele periferice ale unui calculator

Pentru a elabora un calculator, e necesar ca cifrele binare O şi l să fie reprezentate prin valorile unor mărimi fizice (de exemplu, presiune, temperatură, tensiune sau curent elec­tric, flux luminos etc.). în funcţie de mărimile fizice utilizate, deosebim dispozitive de calcul mecanice, hidraulice, electronice, optice etc.

în calculatoarele moderne, cifrele binare sânt reprezentate prin niveluri de tensiune. Cifra binară O este reprezentată prin tensiune joasă (O volţi), iar cifra binară l - prin tensiune înaltă (2,5 volţi). Operaţiile de prelucrare a fiecărei cifre din componenţa şirurilor binare se realizează cu ajutorul unor circuite electronice specializate care au dimensiuni de ordinul micronilor (a mia parte dintr-un milimetru).

Schema funcţională a calculatorului numeric este prezentată m figura 1.5. Conform acestei scheme, un calculator conţine următoarele unităţi funcţionale: procesorul, memo­ria şi dispozitivele de intrare-ieşire.

Procesorul este destinat efectuării operaţiilor aritmetice şi logice: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, compararea numerelor etc. Evident, operaţiile respective se efectuează în sistemul binar de numeraţie.

Pentru a rezolva o problemă, procesorul trebuie să cunoască în fiecare moment atât operaţia pe care urmează să o execute, cât şi datele care participă la operaţie. Aceste informaţii sânt comunicate procesorului prin intermediul instrucţiunilor.

Instrucţiunea calculatorului reprezintă un şir de cifre binare prin care procesorului i se indică operaţia de executat şi amplasamentul (locul) operan­zilor.

Capacitatea de prelucrare a unui procesor se exprimă prin viteza acestuia - numărul de instrucţiuni executate într-o secundă

Memoria internă este prevăzută pentru păstrarea datelor şi a instrucţiunilor care indică secvenţa calculelor.

Dispozitivele de intrare asigură introducerea informaţiei în calculator, în procesul introducerii, informaţia reprezentată în forme accesibile omului (texte, imagini, sunete etc.) este transformată în secvenţe de cifre binare. Dispozitivele de intrare frecvent utilizate sînt:

- tastatura;

- şoricelul (din englezul mouse)\

- scanerul (cititorul) de imagini;

- camerele digitale de luat vederi;

- cartelele (plăcile) de digitizare a sunetului etc.

Dispozitivele de ieşire asigură extragerea informaţiei din calculator, în procesul extragerii, informaţia este transformată din formă binară în forme accesibile omului. Principalele dispozitive de ieşire sânt:

- vizualizatorul;

- imprimanta;

- desenatorul;

- generatoarele de sunet etc.

Unităţile de intrare-ieşire şi memoriile externe sânt numite echipamente periferice. Această denumire evidenţiază rolul central al procesorului şi al memoriei interne în executarea automată a programului.

Codificare textelor

Este un lucru cunoscut că pentru măsurarea lungimii, temperaturii, masei, timpului etc au fost inventate aparate şi metode de măsurare. De exemplu, lungimea unui creion se determină cu ajutorul riglei, temperatura aerului - cu ajutorul termometrului, masa unui corp - cu ajutorul cântarului. Valorile concrete ale acestor mărimi se exprimă în anumite unităţi de măsură: lungimea - în metri, centimetri sau milimetri; temperatura - în grade; masa - în miligrame, grame sau kilograme.

Apare întrebarea, cum putem afla cantitatea de informaţie a unui text, a unei imagini sau a unei secvenţe sonore şi care sînt unităţile ei de măsură? Întrucât în calculator informaţia

de orice natură este reprezentată prin secvenţe de cifre binare, ca unitate de măsură a cantităţii de informaţie se foloseşte bitul. Amintim că bit este un acronim al cuvintelor .engleze binary digit "cifră binară".

Cantitatea de informaţie exprimă numărul minim de cifre binare necesare pentru codificarea şi decodificarea univocă a informaţiei

In cazul informaţiei textuale, fiecărui din cele 256 de simboluri (vezi tabelul 1.2) îi corespunde un cod unic format din 8 cifre binare. Este oare numărul de 8 cifre binare minimal? Răspunsul la această întrebare este afirmativ, întrucât utilizând 7 cifre binare putem reprezenta numai 2⁷=128 de simboluri. Prin urmare, cantitatea de informaţie a unui simbol din codul ASCII este de 8 biţi.

în informatică, pentru măsurarea cantităţii de informaţie deopotrivă cu bitul se foloseşte şi octetul:

loctet = 2³=8biţi.

Cantitatea de informaţie a unui text format din N simboluri este

/ = N (octeţi) sau / = 8 N (biţi).

De exemplu, cantitatea de informaţie în cuvîntul START este

I = 5 octeţi = 40 biţi.

O pagină de ziar conţine circa 10 mii de simboluri. Cantitatea de informaţie a unui ziar de 4 pagini este:

/ = 4 • 10 000 = 40 000 octeţi = 320 000 biţi.

Cantităţile mari de informaţie se exprimă prin multiplii bitului sau octetului:

l Kbit = 2¹⁰ * IO³ biţi (l Kilobit, l mie biţi); l Mbit = 2²⁰ - IO⁶ biţi (l Megabit, l mln biţi); l Gbit = 2³⁰ « IO⁹ biţi (l Gigdbit, l mlrd biţi);

l Koctet = 2¹⁰ « IO³ octeţi (l Kilooctet, l mie octeţi); l Moctet = 2²⁰ ~ IO⁶ octeţi (l Megaoctet, l mln octeţi); l Goctet = 2³⁰ ~ IO⁹ octeţi (l Gigaoctet, l mlrd octeţi).

în cazul exemplului de mai sus, cantitatea de informaţie a unui ziar este: / = 40 000 octeţi * 40 Kocteţi = 320 Kbiţi.

Codul ASCII

Codificarea textelor

În cazul informaţiei textuale, fiecare caracter are drept corespondent codul lui - un şir finit format din opt cifre binare. Şirul respectiv se numeşte octet (în engleză byte). în total sânt posibile 28=256 de şiruri distincte, fapt ce permite reprezentarea literelor mari şi mici ale alfabetului latin, a cifrelor, semnelor de punctuaţie etc. Corespondenţa dintre caractere şi octeţi se defineşte cu ajutorul unui tabel, numit tabel de codificare sau, pur şi simplu, cod. Pe parcursul dezvoltării tehnicii de calcul au fost elaborate mai multe coduri. In tabelul 1.2 este prezentat codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange), utilizat în calculatoarele personale.

Codul ASCII

Simbol	Cod	Simbol	Cod	Simbol	Cod
Spaţiu	00100000	A	01000001	a	01100001
!	00100001	B	01000010	b	01100010
”	00100010	C	01000011	c	01100011
#	00100011	D	01000100	. . .	. . .
$	00100100	E	01000101	x	01111000
%	00100101	F	01000110	y	01111001
&	00100110	G	01000111	z	01111010
'	00100111	H	01001000	{	01111011
(	00101000	I	01001001	|	01111100
)	00101001	J	01001010	}	01111101
*	00101010	K	01001011	~	01111110
+	00101011	L	01001100	Del	01111111
,	00101100	M	01001101	A	10000000
-	00101101	N	01001110	Б	10000001
.	00101110	O	01001111	B	10000010
/	00101111	P	01010000	Г	10000011
0	00110000	Q	01010001	. . .	. . .
1	00110001	R	01010010	º	11110000
2	00110010	S	01010011	Ă	11110001
3	00110011	T	01010100	ă	11110010
4	00110100	U	01010101	Â	11110011
5	00110101	V	01010110	â	11110100
6	00110110	W	01010111	Î	11110101
7	00110111	X	01011000	î	11110110
8	00111000	Y	01011001	Ş	11110111
9	00111001	Z	01011010	ş	11111000
:	00111010	[	01011011	¢	11111001
;	00111011	\	01011100	`	11111010
<	00111100	]	01011101	Ö	11111011
=	00111101	^	01011110	Ţ	11111100
>	00111110	_	01011111	ţ	11111101
?	00111111	`	01100000	Ÿ	11111110
@	01000000				11111111

Primele 32 de simboluri (codurile 00000000, 00000001, 00000010, ..., 00011111)specifică detaliile tehnice ale transmisiunilor de informaţii şi nu au fost incluse în tabel. Codurile00100000,00100001,00100010,..., 01111110 reprezintă caracterele imprimabile textele în limba engleză. Codul 01111111 reprezintă caracterul neimprimabil Delete(Anulare).

Codurile 10000000, 10000001,..., 11111111 sânt rezervate caracterelor din alfabetele naţionale, simbolurilor ştiinţifice, unor simboluri grafice etc.

My instagram